Municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Ţării Româneşti, fiind atestat, ca aşezare, pentru prima dată într-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia între altele, ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia şi „o moară în hotarul Piteştilor”.
Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă, oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii.
Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.
După anul 1965 au fost construite mari obiective economice în oraşul Piteşti şi în imediata apropiere: Întreprinderea de Motoare Electrice - 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia - 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic - 1969 (SNP Petrom, sucursala Arpechim Pitesti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de preparate din carne (1969), Fabrica de pâine (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc - 1970 (S.C. ROLAST S.A.). Întreprinderea Textila a fost modernizată, Fabrica de produse lactate extinsă, s-au construit trei lacuri de acumulare pe râul Argeş, în zona oraşului. Au fost construite, de asemenea, Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ştefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici - 1976 (Institutul de Cercetari Nucleare).
În anul 1968, cu prilejul reorganizării administrative, oraşul Piteşti este declarat municipiu. Au fost create numeroase spaţii comerciale, s-au construit şcoli, case de cultură, au fost modernizate străzi şi bulevarde. În domeniul cercetării, au fost înfiinţate Institutul de cercetări pomicole şi producţie Piteşti-Mărăcineni şi Staţiunea de cercetări agricole Albota.
Municipiul Piteşti este caracterizat de un profil economic de tip secundar – terţiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid şi de tradiţie şi de cel al construcţiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.
În 2007, 10.659 de întreprinderi erau înregistrate în Municipiul Piteşti, 78,09% din acestea fiind active în sectorul serviciilor. 10,58% din întreprinderi operează în sectorul industrial şi 9,58% în construcţii. Întreprinderile agricole joacă un rol limitat în economia municipiului, reprezentând doar 1,48% din totalul actorilor economici. Ţesutul antreprenorial la nivel municipal este caracterizat de o preponderenţă a microîntreprinderilor (84% din totalul întreprinderilor) şi a întreprinderilor mici (12,55%). Întreprinderile mijlocii, aproximativ 2,7%, sunt concentrate în sectorul industrial şi cel al construcţiilor, în timp ce întreprinderile mari, care operează în mod prevalent în sectorul industrial, reprezintă doar 0,78%.
Datele de trend pentru perioada 2003-2007 prezintă un mediu de afaceri bine dezvoltat şi dinamic: numărul întreprinderilor a înregistrat un trend pozitiv în municipiu (+22% în total), cel mai perfomant sector din acest punct de vedere fiind cel al construcţiilor (+47%), urmat de macrosectorul serviciilor (+23%), agricultura (+16%) şi industria (+4%).
Sectorul industrial din municipiul Piteşti s-a dezvoltat în mod remarcabil între anii 1965-1970, când a fost înfiinţat un mare număr de unităţi de producţie, şi s-a concentrat în mod tradiţional pe industria mecanică – construcţia de automobile şi motoare – şi pe cea petrochimică. Sectorul industrial joacă în continuare un rol important în economia locală, concentrând, împreună cu sectorul construcţiilor, 75% din totalul întreprinderilor mari şi 66% din întreprinderile mijlocii înregistrate în municipiul Piteşti, angajând 38,11% din totalul salariaţilor şi generând, totodată, 23,58% din volumul total al cifrei de afaceri produsă la nivel municipal (aproape 2 miliarde de lei în 2007).
Industria locală este bazată parţial pe sectoarele tradiţionale - industria alimentară şi a băuturilor (care concentrează 13,6% din totalul firmelor din sectorul industrial), producţia de mobilier (10%), producţia de îmbrăcăminte (9,8%) – în timp ce o altă parte a acestuia se bazează pe sectoare cu un profil tehnologic ridicat, cum ar fi industria construcţiilor metalice (16,8%) şi fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice (8%). Un număr redus de înreprinderi de mari dimensiuni operează în producţia de componente şi accesorii pentru maşini şi mijloace de transport.
Caracterizat de o dinamică deosebit de pozitivă, sectorul construcţiilor a generat, în 2007, 18,52% din volumul total al cifrei de afaceri din municipiul Piteşti, 9,85% din întreprinderile piteştene operând în sectorul construcţiilor şi angajând aproximativ 12% din salariaţii din municipiul Piteşti.
Cuprinzând 78% din firmele active din municipiul Piteşti, sectorul terţiar reprezintă principalul sector al economiei piteştene: cifra de afaceri generată se ridică la 4.764 milioane de lei (2007), ceea ce înseamnă 57% din volumul total produs în municipiu. Firmele din sectorul terţiar angajează 61,39% din salariaţii din municipiul Piteşti. Sub-sectorul prevalent este comerţul, producând 42,13% din volumul total al cifrei de afaceri.
Serviciile de consultanţă pentru afaceri (KIBS) reprezintă 18,73% din totalul firmelor municipiului, poziţionând, astfel, municipiul Piteşti sub media naţională dar peste media judeţeană şi cea regională. Prezenţa unei ponderi remarcabile a întreprinderilor KIBS în Piteşti este un fapt extrem de pozitiv şi poate fi considerată o precondiţie pentru o bună performanţă de inovare la nivel local, existând experienţa de la nivel european că KIBS sunt mai dinamice în introducerea atât a inovărilor tehnice cât şi a celor non-tehnice.
Aşezarea geografică favorabilă schimburilor, dezvoltarea meşteşugurilor şi a agriculturii, atenţia acordată de unii domnitori, au contribuit la transformarea Piteştilor din sat în târg şi apoi în oraş în epoca medievală. În această perioadă, oraşul a fost unul dintre cele mai active centre de comerţ din Ţara Românească, aflându-se în centrul schimburilor de produse care se făceau între zonele de câmpie – deal – munte. Intense şi de mare importanţă au fost schimburile comerciale cu Braşovul şi Sibiul, renumite centre de comerţ şi meşteşuguri ale vremii.
Dezvoltarea ascendentă a oraşului se continuă în perioadele interbelică şi postbelică, Piteştiul menţinându-şi statutul de centru de interes între localităţile urbane din ţară.
După anul 1965 au fost construite mari obiective economice în oraşul Piteşti şi în imediata apropiere: Întreprinderea de Motoare Electrice - 1967 (ANA IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia - 1968 (Automobile Dacia S.A.), Combinatul Petrochimic - 1969 (SNP Petrom, sucursala Arpechim Pitesti, Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de preparate din carne (1969), Fabrica de pâine (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc - 1970 (S.C. ROLAST S.A.). Întreprinderea Textila a fost modernizată, Fabrica de produse lactate extinsă, s-au construit trei lacuri de acumulare pe râul Argeş, în zona oraşului. Au fost construite, de asemenea, Complexul de vinificaţie şi Centrul de îmbuteliere a vinului Ştefăneşti (1966-1970), Institutul de Reactori Nucleari Energetici - 1976 (Institutul de Cercetari Nucleare).
În anul 1968, cu prilejul reorganizării administrative, oraşul Piteşti este declarat municipiu. Au fost create numeroase spaţii comerciale, s-au construit şcoli, case de cultură, au fost modernizate străzi şi bulevarde. În domeniul cercetării, au fost înfiinţate Institutul de cercetări pomicole şi producţie Piteşti-Mărăcineni şi Staţiunea de cercetări agricole Albota.
Municipiul Piteşti este caracterizat de un profil economic de tip secundar – terţiar, predominant fiind sectorului serviciilor, urmat de sectorul industrial, solid şi de tradiţie şi de cel al construcţiilor, care în ultimii ani a înregistrat rezultate remarcabile.
În 2007, 10.659 de întreprinderi erau înregistrate în Municipiul Piteşti, 78,09% din acestea fiind active în sectorul serviciilor. 10,58% din întreprinderi operează în sectorul industrial şi 9,58% în construcţii. Întreprinderile agricole joacă un rol limitat în economia municipiului, reprezentând doar 1,48% din totalul actorilor economici. Ţesutul antreprenorial la nivel municipal este caracterizat de o preponderenţă a microîntreprinderilor (84% din totalul întreprinderilor) şi a întreprinderilor mici (12,55%). Întreprinderile mijlocii, aproximativ 2,7%, sunt concentrate în sectorul industrial şi cel al construcţiilor, în timp ce întreprinderile mari, care operează în mod prevalent în sectorul industrial, reprezintă doar 0,78%.
Datele de trend pentru perioada 2003-2007 prezintă un mediu de afaceri bine dezvoltat şi dinamic: numărul întreprinderilor a înregistrat un trend pozitiv în municipiu (+22% în total), cel mai perfomant sector din acest punct de vedere fiind cel al construcţiilor (+47%), urmat de macrosectorul serviciilor (+23%), agricultura (+16%) şi industria (+4%).
Sectorul industrial din municipiul Piteşti s-a dezvoltat în mod remarcabil între anii 1965-1970, când a fost înfiinţat un mare număr de unităţi de producţie, şi s-a concentrat în mod tradiţional pe industria mecanică – construcţia de automobile şi motoare – şi pe cea petrochimică. Sectorul industrial joacă în continuare un rol important în economia locală, concentrând, împreună cu sectorul construcţiilor, 75% din totalul întreprinderilor mari şi 66% din întreprinderile mijlocii înregistrate în municipiul Piteşti, angajând 38,11% din totalul salariaţilor şi generând, totodată, 23,58% din volumul total al cifrei de afaceri produsă la nivel municipal (aproape 2 miliarde de lei în 2007).
Industria locală este bazată parţial pe sectoarele tradiţionale - industria alimentară şi a băuturilor (care concentrează 13,6% din totalul firmelor din sectorul industrial), producţia de mobilier (10%), producţia de îmbrăcăminte (9,8%) – în timp ce o altă parte a acestuia se bazează pe sectoare cu un profil tehnologic ridicat, cum ar fi industria construcţiilor metalice (16,8%) şi fabricarea produselor de cauciuc şi mase plastice (8%). Un număr redus de înreprinderi de mari dimensiuni operează în producţia de componente şi accesorii pentru maşini şi mijloace de transport.
Caracterizat de o dinamică deosebit de pozitivă, sectorul construcţiilor a generat, în 2007, 18,52% din volumul total al cifrei de afaceri din municipiul Piteşti, 9,85% din întreprinderile piteştene operând în sectorul construcţiilor şi angajând aproximativ 12% din salariaţii din municipiul Piteşti.
Cuprinzând 78% din firmele active din municipiul Piteşti, sectorul terţiar reprezintă principalul sector al economiei piteştene: cifra de afaceri generată se ridică la 4.764 milioane de lei (2007), ceea ce înseamnă 57% din volumul total produs în municipiu. Firmele din sectorul terţiar angajează 61,39% din salariaţii din municipiul Piteşti. Sub-sectorul prevalent este comerţul, producând 42,13% din volumul total al cifrei de afaceri.
Serviciile de consultanţă pentru afaceri (KIBS) reprezintă 18,73% din totalul firmelor municipiului, poziţionând, astfel, municipiul Piteşti sub media naţională dar peste media judeţeană şi cea regională. Prezenţa unei ponderi remarcabile a întreprinderilor KIBS în Piteşti este un fapt extrem de pozitiv şi poate fi considerată o precondiţie pentru o bună performanţă de inovare la nivel local, existând experienţa de la nivel european că KIBS sunt mai dinamice în introducerea atât a inovărilor tehnice cât şi a celor non-tehnice.